Epigonilor mei

Observ cu o detașare olimpiană că deși n-a trecut decât insignifiantă vreme de când Futacul a intromisionat viguros agorra rrromânească (știu mamă, e fantastic ce pot face două ovare dibace), nu doar copiii mei legitimi îmi spun “tati, tati”, ci și spuneri, expresii și idei pe care le întâlnesc prin diverse locuri. A început încă de aici, de unde futăcismul a penetrat mediul politic, apoi presa scrisă și de-acolo la vale pă bloguri. Acum însă nu trece ziulică de la Marele godOS să nu-mi facă cu mânuțele grăsuțe vreo invenție dealu’ je în timp ce-mi susură un duios “bună tati!”.

Loați, bă, loați fără jenă, că nu degeaba mi se spune “Pixul lui Dumnezeu” prin anumite medii înalte. Am de dat la tot mapamondu’, numa’ să poată duce conte. Că după becalizarea Țării, io zic că doar o futacizare o mai poate salva.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: