Cu Mozart de lesă, prin oraș

Nu știu alții cum sunt, dar Io, Victor, am o slăbiciune pentru Micuțul Austriac. Pe care, sigur, nu-l ținea ta-su în beci să-i facă copii, ci-i dădea cu capacul de la clape peste dește dacă nu repeta măcar zece ore pe zi (deci îți dai seama cât de original am pus-o de vreme ce austriecii sunt cei mai mari investitori în România?). O fi vreo chestie freudiană, zic, că și pe Futac îl punea tăticul lui să versifice în iambi hexametrici din fragedă pruncie, așa că poate de-aia Wolfgang ocupă primele trei locuri în Futac Top Ten al clasicilor în viață (adică nemuritori, bre).

Ei bine astăzi, conducându-mi imensul talent către casă (îl car într-un convoi de doojpatru de basculante pline ochi), am oprit câteva momente la semafor lângă o mașină (un Opel, parcă). Care avea boxele date la maxim. Din care boxe răzbătea Concertul nr. 24 pentru pian al lui W.A.M. (nu Săndele, n-am mâncat nici un haș). L-am recunoscut nu pentru că aș avea o cultură muzicală fenomenală (pentru că am), ci pentru că e una din bucățile mele favorite care-mi spune negru pe alb și cu majuscule că există Tatăl Nostru carele ești în Ceruri.

Știu, știu, ar fi trebuit să mă iau după mașina lu’ nenea ăla, să-i iau pulsul și poate un mic interviu. Că nu e tocmai de colea să ți-o tragi în venă cu Mozart, taman în traficul bucureștean. Dar tocmai ce-mi căutam discul Irefutabil al Paraziților (vroiam să fac un feat Paraziții pe Mozart) și n-am apucat să văd pe unde a apucat-o apucatul ăla când s-a făcut verde.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: