Yes, we ran

Ieri fu ziua Marelui Popor Prieten American. Care împlini nu-știu-câte-mii-de-ani (ha-ha-ha! ciumeților! că când Decebalică și cu Trăienuș se babardeau prin codrii noștri voi nici nu egzistați, băăă!) de la evenimentul său fătător, Declarația de Independență.

Prilej cu care, pe domnul nenea ambasadorul american la cheile Dâmboviței l-a bușit pă partea vocală alu’ ființa sa astrală cum că noi ăștia, românales, ar trebui să cam schimbăm placa aia cu “Asta e viața” cu mega-hit-ul obamian “Yes, we can”.

Ținem să-i atragem atenția domnului nenea ambasadoru’ (ooof, Floriana, de câte ori rostesc acest cuvânt gândul îmi aleargă ca un copil fericit pe o pajiște elvețiană către femeia sofisticată și vintage carele ești… bine, și atunci când aud “kent”, dar asta e deja cu totul altă poveste tulburătoare) că cu toate siaieiurile și efbiaiurile sale, e prost. Informat, huo!, nu săriți cu Guantanamo la jugulară!

Pentru că, nu-i așa?, poporul român are dăltuit în însăși ADN-ul său ancestral deviza “Yes, we ran”.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: