Archive for the ‘În premieră pe țară’ Category

Autodenunți și botezuri

April 21, 2010
ATTN: Cristian Preda, PDL
RE: Vandalizarea sediului de campanie electorală al Teodorei Trandafir

Mnea Preda și băi Cristi,

Am citit că ți s-a umflat ficații de indignare că sediul lu’ madama Teo a fost – mon Dieu! – obnubilat de o vandalizare la ceas de noapte cu ajutorul unor – mon Saint Cul! – sticle de vopsea. Care au venit de au întinat mult-prea-miștocuțele postere ale lu’ tanti Rozica și desigur, o dată cu trânsele, mesajele constructive și foarte prizoase la poporul boutant pe care cu atâta scremere și sudoare le-ați meșterit domnia dumneavoastră cu pixu’ pe curpapieru’ ăla când ați rămas blocat în buda de pe Modrogan acu vreo lună.

Păi deci ce se întâmplă, ca să zic așa? Io, Victorul cel Futăcesc vin de mă dau în gâtu’ mă-sii și mărturisesc ca sunt la originea (sau mai neaoș spus, la pizda) faptului care v-a inervat cu nervii. Și anume în noaptea zilei de marți spre miercuri hălăduiam de nebun prin orașu’ lu’ Doctoru’, că Nirvana e plecată la un simpozion și vulcanul cel rău din Islanda o ține departe de brațele mele vânjoase, în încercarea futilă (auziți, că tot sunteți ‘mneavoastră ‘telectual băi Cristi: Futilă aiesta nu-i din leat cu Setilă, Păsărilă, Ochilă și de-alde alți -ilă de-ai lui Creangă?)  de a-mi umple timpul și cu altceva decât cu imensu-mi geniu plenar și atât de fecund. E, și cum browniam eu așa, din groapă în groapă, deodată, la un colț de stradă, ce-mi văzură ochii minții? Un grup de băieți de băieți cu chef de chef pe ei care ieșeau de la o paranghelie sau ceva, că aveau între mijloacele lor toată floarea cea vestită a întregului Maneleus – alde Minune, Vijelie, Salam, Guță, Sorinel… bă, da’ toți, știi?, parcă dăduse cu bomba manelelor, să moară famelia lor dacă tă mințesc. E, vreo doi-trei băeți mai citiți dintre ei mă recunosc: “Moamă, să-mi bat copiii cu levieru’, dacă ăsta nu-i înșiși Futacu, înseamnă că n-am băut însumi destul”, “Victoreee să ne trăiești o mie de ani și să te ție Nirvana erect încă o dată pă atâta!”, “Dom’ Futacu, îmi dai bre un hotograf acilea, pă pianu’ dă pept să-mi merge bine că m-ai atins cu haru’ lu matale?” și alte drăgălășenii în gama asta (RE major, pentru cunoscători). Strâng niște mâini, împing pe model băsescian niște puradei care vroiau să-mi șutească pixul minune din buzunarul cu șliț și mă trezesc pe negândite în mijlocul manifestației. Acolo, sfat mare între capii manelelor încotor să o apuce, că noaptea e tânără și nefutută (Minune dixit). Mintea-mi ascuțită brici (am nenorocit pe puțin cinșpe mii de perne pân’ acu, parol, ferfeniță le fac!) sinapsează cu viteza luminii și numai ce mă aud rostind: “Mai înainte de toate ar trebui să dăm o tură pe la sediul de campanie al Teodorei Trandafir, că din animale de companie v-a făcut pe toți oameni”. “Cine pula mea e și Teodora Trandafir asta, Futache?” (Guță). “Bă, da’ prost ești bă Guță, e doamna Teo, cum pula mea să nu știi?” (Salam) “Vezi să nu te trezești că mă iei în gură, Salame, că prea ești ciufutut azi… de unde căcat să știu io că pă Teo îi zice așa” (Guță). Calmez spiritele cu câteva bășini bine alese (te anesteziază instant vânturile futăcești; odată m-au chemat la Urgență la Floreasca să mă băsesc prin sălile de operații, că rămăseseră fără anestezice, săracii) și organizez alaiul. Pe drum mai strângem oareșce aurolaci, curve, drogați, cerșetori și alte epitete ale vieții de noapte bucureștene, așa că la fața rotunjoară a locului (sediul de campanie, bre!) ajungem cam la vreo cincizeci de bucăți și jumătate (se lipise și un olog de grup). E, și ca la un semn, de unde nu încep marii noștri guriști să se rupă-n talente de zici că era nunta de-a doua a lu’ Nicu Gheară. Pe o voce, pe două, pe nouă, improvizații pe tema “Teee-oo / Depută-țeee-oo” și “Deputata Manelelor”… ce să mai, Festivalul Mamaianelelor 2010 și mai multe nu. Fanii, în delir. Unii dintre ei chiar în delirum tremens. Atâta doar că de la un moment dat încolo, treziți pesemne din somnul cel de moarte în care-i adânciră barbarii de tirani, vecinii începură să-și manifeste dezaprobarea față de manifestațiile ProTeo. Care cu o roșie stricată, care cu niște ouă puturoase rămase de la Paște, care cu niscaiva sticle luate la repezeală din debara (bulion, văpsea, probe de urină șamd), care cu borcane de murături împuțite, punctau nevoia de a pune punct imensei și originalei maniestații de simpatie și susținere populară a candidatei PDL la Colegiul 19, Teodora Trandafir. Ceea ce s-a și întâmplat, mai ales că din depărtare începuseră să se audă sirenele jandarilor, ori cei mai mulți dintre cei prezenți n-aveau nici măcar un singur motiv, cât de mic, să dea ochii cu garda.

Deci nici pomeneală de atac murdar a contracandidatei lu’ doamna Teo, ci dimpotrivă, da? Mă scuzi dacă ți-am cauzat oareșce disfuncții erectile cu ocazia prilejului, promit să mă revanșez cu aproxima ocazie.

Victor
Advertisements

Lovitură de teatru! Mircea Badea împotriva lui Teo Trandafir la alegerile din Colegiul 19!!!

April 12, 2010

Alianța PSD+PC-PNL de la nivelul Capitalei a decis, în urma unui sondaj de opinie fulger realizat săptămâna trecută în Colegiul 19 București, să retragă candidatura Lilianei Mincă pentru Camera Deputaților. Locul acesteia va fi luat de cunoscuta vedetă de televiziune și nu numai Mircea Badea, care este de altfel și cel mai bun prieten al lui Teo Trandafir. Cunoscuți sub numele Stan și Brana de pe vremea când alcătuiau un cuplu fermecător de contrastant pe micile ecrane, Teo și Mircea și-au jurat o campanie prietenească în care “fie ca cel mai bun să învinge” (Teo Trandafir) și “chiar dacă ne situăm pe poziții politice total diferite, o să-i dezamăgesc pe toți ciumpalaci, cretinii și oligofrenii care așteaptă de la mine altceva decât la eleganță, fuleu și dicție impecabile” (Mircea Badea). Vom reveni cu amănunte în edițiile viitoare.

În exclusivitate pentru Aberant Media, Victor Futacu.

Pont@camcam.ro

February 22, 2010

Era o zi frumoasă, deși răsuflările puținilor trecători de la acea oră matinală pocneau cu un zgomot sec în aer și se depuneau pe caldarâmul orașului sub formă de cocaină pură. Am coborât în stația de metrobolant. La capătul dinspre iad al peronului, doi tineri, un băiat și un băiat, își degustau reciproc laringele. Între linii, un șobolan gras și cu o față care amintea de Mickey Rourke fugărea ceea ce părea a fi un gândac. Pentru că fumatul era strict interzis, așa cum mă anunțau cu emfază cele circa două mii de plăcuțe presărate prin tot locul, mi-am aprins părul cu cremenea pe care o port mereu la chimir. Am inhalat cu nesaț aroma de codobatură degajată de scurta, dar intensa vâlvătaie care mi-a consumat frizura afro. Am fluierat a pagubă. Mi-a răspuns, cu două octave mai jos, un bătrânel care se urcase cu picioarele pe una din lăzile de zestre rămase de la ultimul cutremur. L-am privit mai atent, prin perechea de monocluri pe care o țin înfundată în orbita ochiului stâng. Nu fluiera, micționa și jetul de urină scotea la ieșire sunetul pe care îl luasem drept fluierat. Aș fi vrut să intru în vorbă cu el, dar s-a urcat într-un fel de barcă gonflabilă și s-a îndepărtat în viteză pe lacul de acumulare. O femeie de vreo trezeci de ani îi făcea semne de bun rămas cu o batistă roșie pe care o ținea în dinți și o flutura scuturând energic capul de la stânga la centru. În tunel s-au aprins câteva luminițe care se mișcau destul de brownian. Când s-au apropiat am văzut că era o pisică – nu, un motan! – care avea o puzderie de licurici de mărimea unor purici agățați la disperare de orice fir disponibil de blană. Motanul dispăru ca un fulger în direcția în care o luase șobolanul de mai devreme. Din difuzoare răbufni deodată vocea unui copil de trei sau patru ani care repetă de șapte ori, foarte clar și foarte rar, cuvântul “evanghelie”. Un râs isteric se auzi alergând pe peron. Animalul avea o privire rătăcită și părea să nu mai fi mâncat din mezozoic. În jurul gâtului avea o zgardă din metal de care atârna o plăcuță pe care se putea citi “Ajutați la ctitorirea Citadelei Neamului Prost”. I-am întins sendvișul meu cu napalm. Îl mirosi cu precauție, apoi îl înșfăcă împreună cu tot brațul meu drept. L-am apucat de coadă și l-am întors cu un gest brusc pe dos. Adormi la picioarele mele, ca lovit cu leuca. Metrobolantul trase la peron. Fochistul coborî din locomotivă să ceară un foc. Polițistul din chioșcul de răcoritoare îi servi cu amabilitate patru gloanțe trase foc cu foc. Două în lobul urechii stângi și două în lobul parietal. Cu un scârțâit lugubru, metrobolantul își luă zborul către tării. Nu s-a udat nimeni la picioare.

Reportaj oniric de la Congresul PSD

Jaf armat la o casă de modă din Strehaia

February 11, 2010

Doi necunoscuți care se alintau cu apelativele Iepuraș și Dovlecel, au pătruns cu câte o pereche de ștrampi trasă pe cap în incinta Casei de Modă “Ultimul Răcnet la Periș”, după ce l-au amenințat pe paznic cu o pereche de cătușe și un bici sado-maso.

Iritați că în casa de bani au găsit doar suma de doisprezece lei și zece bani, plus o monedă de cinci stotinci bulgărești, Dovlecel și Iepuraș au devastat cu sălbăticie creațiile afișate în vitrină ale renumiților dizainări locali Irinel Scrotter și Cătălina Boutezațu, o rochie de ginerică și respectiv un costum de miresică pregătite pentru nunta ca-n basmele apocaliptice a Prințesei Pamela, fiica Maharajhului Țiganilor de Pretutindeni, cu Prințul Bobi, fiul Împăratului Regal Boieresc al Romilor de Niciunde.

Din pricina acestui act de o cruzime fără seamăn, paznicul Wasile Ș. și-a pierdut cunoștința, fiind resuscitat abia spre dimineață de jetul călduț al lui Mirciulică, câinele comunitar din zonă. Drept urmare, nu se știe când au părăsit cei doi răufăcători incinta și nici de ce au luat din casa de bani doar moneda de cinci stotinci.

Ancheta pentru identificarea celor doi criminali va demara imediat ce Comisarul Capdevier se va întoarce la post de la nunta vărului său, aflată în plină desfășurare la Borăscu, un sat la vreo douăzeci de kilometri de oraș. “Ce zâ ie azi? Juoi? E, cam pe miercuri, așa, îl găsâți sigur. N-a stat niciodată biat mai mult de cinci zâle” – a declarat Veta Calorifescu, purtătoarea de mătură și de cuvinte a Poliției Strehaia.

Mândruță înapoi la ProTV?

February 10, 2010

Când a rupt lanțurile protivite cu care-l priponea Mogulul Cel Dintâiul, Lucian Mândruță declara că motivul cel mai principal (oh, mama!) al dezertării sale a fost lipsa adrenalinei. Pe care numai directul și numai jurnalul de știri ți le oferă în cantitățile și concentrațiile potrivite. Așa se face că în momentul în care Mândruleanul a primit oferta de nerefuzat voiculescian-antenistă de a prezenta “Observatorul” împreună cu deja observatoarea Sandra Stoicescu, în binecunoscutu-i stil șăgalnic Lucian a avut doar trei cuvinte de spus: “de când încep?”.

Surse care au insistat cu arma-n mână să-și păstreze anonimatul au picurat în urechea dreaptă a Futacului vostru preferat că Mândruță, rămas fără prompterul care îi pompa adrenalină în sistem, e în discuții de taină cu postul din Pache Protopopescu pentru a reveni la pupitrul știrilor (parcă-s regretatul Ionel Stoica, zău!), urmând să prezinte cel mai probabil Știrile ProTV de la ora 23:00.

Andreea?

Cu țâțe mari nu se moare de sete

January 19, 2010

Un club de noapte din Singapore oferă băutură gratis femeilor, în funcţie de mărimea sutienului. Serile “Umple-mi sutienul” sunt ultimul răcnet din clubul OverEasy, iar posterele campaniei proclamă sus și tare “Șpriț pentru Țâț”. (sursa, preluată ad libitum de Libertatea)

O asemenea știre nu putea trece neluată în ștangă pe radarele futăcești, așa că am gogălit nițel, am găsit clubul cu pricina și l-am sunat pă manageru’ Lee Ka Sheen pentru oareșce detalii. Campania cică are un succes monstru, i-au crescut vânzările în tavan. Nu, nu de la asiatice (până acum doar vreo două-trei au avut dotări pertinente pentru mucificare), ci de la familiile europene stabilite în Singapore. Comunitatea britiș are se pare niște lăptărese care folosesc un fel de roabe ca să-și scoată piepții în lume, iar briții lor beau până cad sub masă. A avut multe cereri și de la bărbați, dar nu a putut să onoreze decât patru, pentru că numai aceștia purtau sutien. Niciunul dintre ei nu era Meatloaf. A dat de băut și la două românce, dar Lee zice că nu crede că mai acceptă români în club, că fetele alea i-au îmbătat pulbere pe localnicii cu care veniseră și s-au roit cu portofelele și cheile lor de la mașină. Tot Lee zice că mai are câteva idei pe care vrea să le pună în aplicare în perioada imediat următoare, dar cică nu vrea să le divulge că el nu e idiot să dea idei pe gratis altora. Oricum, ca un hint pentru cititorii Futactului care se vor nimeri prin Singapore, campaniile viitoare OverEasy vor implica, pe rând sau în diverse combinații, aproape toate părțile corpului. Lee: “Să aibă toată lumea o șansă”.

Bun, deci dacă aveți drum prin Singapore, iată datele de contact: OverEasy, 1 Fullerton Road, 401-06 One Fullerton, Singapore, Tel: +65 6423 0701.

Să beți o țâță și-n cinstea Futacului.

Atacul muștelor violet

January 19, 2010

V-am povestit aici pe înalt cum Futacul vostru preferat a salvat Țara în ziua de 3 decembrie 2009 de atacurile energetice ale unor pentagrame mișelești care erau cât pe ce să sugușe Națiunea. După apariția mărturiilor mele complete, am fost desigur contactat de diverse persoane ca să-mi propună, vezi Doamne!, tot felul de decorații (Legiunea de Oroare, Ordinul Țeapa lui Vlad etc), dar desigur că i-am refuzat. Din două motive: 1) am făcut-o pentru Țară, nu pentru privilegii sau tinichele și 2) îmi ajunge recunoștința manifestată de fanele mele care mi-au oferit nenumărate favoruri, începând de la frecat de nesuri cu cola și terminând cu udadul rodedendronilor.

Deci când madam Geoană și musiu Geoană vin în fața Națiunii cu elucubrații despre cum au simțit ei atacurile energetice la marea confruntare, voi, cititori futăcești extrem de bine informați și mult mai bine dotați cu neuroni decât media națională știți prea bine că Geoanăniștii scatofagesc cu abnegație pe o temă dată de Marele Maestru al Combinațiilor, Violet Hrebenciuc.

Și pentru a spulbera orice dubiu, vreau să vă mai fac o mărturisire. Știți deja că, atunci când sunt în coardă, văd precum Superman. Ori, în timp ce dezlegam Marea Integramă Magică, mi-am aruncat de câteva ori privirile către Palatul Parlamentului să mă asigur că totul se desfășoară normal și că pavăza psihotronică futăcească funcționează ireproșabil. Și atunci am văzut că, deși din punct de vedere al efluviilor energetice totul era în regulă, exista într-adevăr ceva care părea să-l bruieze continuu pe Mircea Geoană. Și anume niște muște mari și violet care-și frecau într-una capul cu picioarele din față când nu bâzâiau prin aer ca nebunele.

Muscasas Poporulenis, a cărei poză de look-book o dăm în fapt aici, pentru prosteritate.

Cea mai tare invenție a secolului 20: Chushkopek

January 17, 2010

Adică aparatul de copt gogoșarii. În Bulgaria, da.

Într-un sondaj organizat de Balgărska Televizia (“laku noci, deța”, pentru prieteni), poporul legumicol de la sud de Dunăre a votat în proporție de 25% pentru chushkopek ca fiind “invenția secolului 20 în gospodăria bulgarului”. Aparatul, care este o invenție bulgărească 100%, a depășit de departe electricitatea (16% din voturi), radioul și televiziunea (13%), telefonul mobil (10%) sau automobilul (7%).

Pentru curioși, minunea tehnicii bulgare care a făcut de kkoglu toate cuceririle științei din secolul 20 arată fix așa:

sursa

Roboții sunt mai buni decât oamenii

January 11, 2010

Mai sus puteți vedea o “demonstrație” a primului robot sexual, Roxxxy. Deocamdată adresat doar bărbaților (că doar ei sunt cei mai mari consumatori de porn), robotul Roxxxy vine în mai multe “arome” – tânără sălbatică, femeie matură experimentată șcl – și promite să revoluționeze viața sexuală a celor care preferă amorul solitar.

Un pas mic pentru labagii, dar un pas uriaș pentru omenire. Pentru că de-acum deschisă-i calea pentru diverși roboți de utilitate practică: robotul politician, robotul funcționar, robotul vânzător la butic, robotul analist politic, robotul mircea badea și tot așa.

Că pe roboți nu trebuie să-i convingi să facă. Ei fac pur și simplu.

Senzațional! Am fost acasă la casa lui Federer!

January 9, 2010

Bine, n-am intrat, că campionu’ nu ne-a deschis, deși vorbisem prin PR-ul lui încă de acum un an și mai bine că o să-i cadă în ospeție la drum de seară uamenii de la unul din cele mai citite și îndrăgite cotidiene din România. Țară care, nu-i așa?, i-a dat lumii nu doar pe Țiriac și Năstase, ci și lui personal fro jde mii de fani.

Mă rog, din ce am văzut noi pe repede înainte, omu’ are o casă frumoasă foc, bine împărțită și proporționată pă camere, având un acoperiș maro, multe ferestre, verdețuri pân prejur, garaj, coș de fum etc! Că nah, am avut timp să o admirăm pe îndelete. I-am dat ocol de cel puțin patruzeci de ori, până au obosit cei trei Rotweiller care ne-au luat în primire imediat după ce am clopoțit la intrare.

Mai pe larg aici.